Au trecut 6 ani și jumătate de la acel 5-1 pe care Dinamo i-l administra lui Everton în primul tur al Cupei UEFA, dar David Moyes nu a uitat acea seară magică pentru „câini”. Antrenorul echipei din Liverpool a împlinit săptămâna trecută 10 ani de când conduce trupa lui Phil Neville și într-un interviu dat cu ocazia aniversării și-a reamintit de roș-albi.
Fotbalul englez servește mereu drept exemplu atunci când vine vorba de relația patron-antrenor, atât de fragilă în România. Fără să apelăm la exemplele clasice Alex Ferguson la Manchester United și Arsene Wenger la Arsenal, o fostă adversară a lui Dinamo în istoria recentă a cupelor europene impune propriul model al longevității. E drept, nu și pe-al succesului.
În toamna lui 2005, Dinamo ataca cel mai fructuos sezon continental al echipelor din România cu o trupă bine închegată de Ioan Andone. În turul I, însă, sorții i-au scos în cale pe Everton. Englezii, care tocmai terminaseră campionatul anterior pe locul 4 și fuseseră eliminați din ultimul tur preliminar al Ligii Campionilor de Villarreal, veneau în „Groapă” ca mari favoriți, dar românii le-au servit o lecție de fotbal.
„Coșmarul carierei”
În ceas aniversar, David Moyes și-a amintit de acea partidă, când Dinamo i-a administrat lui Everton un nemilos 5-1. „Acela a fost cel mai prost moment al meu de când sunt aici, la Everton. Cea mai neagră amintire a carierei mele, coșmarul meu”, a spus Moyes săptămâna trecută în The Guardian, care i-a luat un interviu amplu tehnicianului scoțian. Acel 5-1 pe care Dinamo a reușit să-l smulgă englezilor ar fi fost fatal, probabil, pentru un tehnician din Liga I, dar nu și pentru Moyes.
„Nu am cu ce să vin în fața fanilor după toți acești ani, dar sunt mândru de munca mea. Ei m-au susținut mereu și pentru asta țin să le mulțumesc”, spune acum Moyes, care n-a reușit să aducă în vitrina celor de la Everton niciun trofeu. În schimb, ajutat și de cele trei trofee de antrenor al anului a reușit să-și creeze un nume care e vehiculat mai mereu atunci când una din echipele mari ale Angliei rămâne fără antrenor. La fel s-a întâmplat cu Tottenham, când Harry Redknapp a fost la un pas de naționala Albionului, la fel și acum, când Chelsea tocmai l-a demis pe Andre Villas-Boas.
Ioan Andone, de șapte ori Moyes
Longevitatea lui David Moyes pe banca lui Everton și amintirea neagră pe care acesta o are despre Dinamo au deschis discuția despre situația antrenorilor români. În acest context, ProSport a analizat ce s-a întâmplat cu cele două echipe în intervalul de aproape 7 ani de la Dinamo – Everton 5-1 și-ți prezintă situația exactă.
În septembrie 2005, pe banca lui Dinamo era Ioan Andone (foto, în dreapta). „Fălcosul”, antrenor respectat în „Groapă”, n-a rezistat foarte mult la cârma roș-albilor și a fost destituit chiar în iarna ce a urmat, asta chiar dacă în campionat era pe primul loc, iar calificarea în primăvara europeană o pierduse în ultima secundă la Marseille. Ce a urmat după Andone a fost un veritabil haos, asta dacă exceptăm sezonul de vis 2006-2007 realizat de Mircea Rednic în fruntea „câinilor”.
Acționariatul, care în acea perioadă încă mai număra 9 membri, a schimbat pe bandă rulantă antrenorii. Ion Marin, Florin Marin, Rednic, Zenga, Țălnar, Mulțescu, Bonetti, Andone din nou și Ciobotariu sunt cei care s-au perindat pe banca dinamovistă, unii de două sau chiar de trei ori, asta în timp ce Moyes, fără vreun trofeu câștigat în acest timp, își continua imperturbabil misiunea la cârma lui Everton.
În cei șase ani și jumătate scurși de atunci, Dinamo n-a mai câștigat decât un campionat, în 2007, și atât! Andone, cel care l-a eliminat pe Moyes din Cupa UEFA în 2005 a schimbat nu mai puțin de 7 echipe. „Fălcosul” a trecut pe la Omonia Nicosia, CFR Cluj (cu care a reușit chiar eventul), Al Ittifaq, Al Ahli, ȚSKA Sofia, Rapid și din nou Dinamo, pe care a reușit s-o mai ducă până într-o finală de Cupa României.
Statistică oferită de Răzvan TOMA
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER